Home Page

Photo Gallery

About Genera

Grafted Cacti

Other Plants

Roots
Fruits
Seeds
Interfacing Subjects
Bibliography

 
Last updated: 15.03.15
About Genera
 
Ariocarpus

 

Ariocarpus (Scheidweiler 1838)

Plante de talie relativ mica, a caror tuberculi se inscriu in forme generale circulare, plate sau putin convexe, originare din cateva state din Mexic. O singura specie a acestui gen, A. fissuratus, descrisa initial de Engelmann in 1856 ca Mammillaria fissurata, se gaseste in Texas.

Numele provine din limba greaca si are semnificatia „fruct asemanator celui de scorus (Sorbus aria)”

Backeberg a inclus in acest gen numai 4 specii si o varietate, luand in considerare tipul de radacina pivotanta, scurta dar foarte voluminoasa, tuberculii cu trei laturi mai mult sau mai putin pronuntate, dispusi în spirala, florile care iau nastere din axile lanoase in jurul apexului. In baza acestei ultime caracteristici nu a inclus in gen Neogomesia agavoides (Castañeda 1941) ale carei flori apar central, din cele mai noi areole, si nici genul  Roseocactus  (Berger 1925)  ale caror flori apar apical si care au tuberculii crapati central  pe areole acoperite cu puf /1/. Ulterior si aceste specii au fost incluse in genul Ariocarpus. O caracteristica generala a tuturor speciilor apartinand azi genului este afundarea plantei in sol, probabil pentru diminuarea pierderilor de umiditate. “Ascunderea” in sol este motivul care a facut ca unele specii apartinand acestui gen sa fie descoperite relativ recent.

Florile, diurne, apar in general toamna tarziu. Sunt albe, alb – galbui, alb – violacee, roz sau  violete. Conform datelor din literatura varstele la care infloresc difera mult de la o specie la alta dar si de la un autor la altul, desigur functie mai ales de conditiile de cultura: de la 3 ani pentru A. agavoides /III/ sau pentru A. scaphirostris /II/, la 7 ani pentru A. fissuratus /III/ etc. 

Sunt plante geophite: au organe subterane de stocare a carbohidratilor, nutrientilor si apei. In cazul de fata este vorba bulbul radacinii care, nu de putine ori, este mai mare ca volum decat partea aeriana a plantei. 

Cresc extrem de greu si sunt extrem de dificile in cultura. Din aceste doua motive, este recomandata altoirea plantulelor de cateva luni, pe portaltoiuri care să le asigure atat o crestere rapida cat si o rezistenta sporita la factorii de mediu si mai ales la greselile de cultura.

Substratul trebuie sa fie unul preponderent mineral, cu extrem de putin sau chiar fara material organic dar cu un bun drenaj.

Temperaturile minime suportate de plante, in natura, pe perioada de repaos, difera de la specie la specie si de la autor la autor si merg de la  - 120C /I/ la +130C /4/.

La data aparitiei Lexicon-ului lui Backeberg erau contabilizate 4 specii de Ariocarpus cu o varietate, Neogomesia agavoides si 4 specii de Roseocactus cu 2 varietati. Date fiind controversele dintre specialisti, privind apartenenta unor specii la genul Ariocarpus, “numarul exact” al speciilor si varietatilor apartinand genului “nu este cunoscut decat de fiecare  participant la disputa”. In “The Cactus Family”, E.F. Anderson considera ca apartinand genului numai 6 specii: A. agavoides, A. bravoanus cu subspeciile A. bravoanus ssp. bravoanus si A. bravoanus ssp. hintonii, A. fissuratus, A. kotschoubeyanus, A. scaphirostris si A. retusus cu subspeciile A. retusus ssp. retusus si A. retusus ssp. trigonus /13/.

In mod asemanator, David Hunt include tot 8 taxoni in clasificare dar considera ca A. retusus si A. trigonus sunt specii distincte de sine statatoare./14/

Toate speciile apartinand genului Ariocarpus se gasesc pe lista CITES (Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Flora and Fauna).


          Ariocarpus agavoides (Castañeda 1941) Anderson 1962
Neogomesia agavoides Castañeda 1941

 

 

Este unul dintre cei mai interesanti reprezentanti ai genului. Precum in cele mai multe cazuri, numele i-a fost dat pe considerente de aspect. Mamilele subtiri, alungite, de cca 3 cm, sunt dispuse precum frunzele de agave. Sunt mult mai putine insa si, desi sunt convergente, par a nu se intalni la baza ascunsa in sol. Sunt de culoare verde sau verde-gri, functie de expunerea la lumina.  La 1-1,5 cm de varf se gaseste o singura areolă acoperita cu puf alb murdar din care rar se ivesc 1-3 spini mici si usor incovoiati.

Floarea este de culoare intens roz-violacee. Planta din imagini a inflorit de fiecare data toamna, contrar unor pareri conform carora ar trebui sa infloreasca in mijlocul verii /4/.  Nu este autofertila. Inmultirea se face prin seminte.

Temperaturile minime recomandate in perioada de repaos sunt cuprinse in intervalul +50C /I/ - +130C /4/.

In cultura are nevoie de un sol preponderent mineral si cu un foarte bun drenaj.

Este originara din Mexic, statul Tamaulipas, langa localitatea Tula. Recent a fost descoperita o alta locatie, undeva in statul San Luis Potosi /6/, locatie tinuta insa secret pentru a preintampina colectarea plantei. 

 

Ariocarpus kotschoubeyanus (Lemaire 1842) Shumann 1898

 

Numele i-a fost dat in onoarea lui Otto von  Kotzebue (Print Kotschoubey) (1787-1846), ofiter de marina, nascut in Letonia, explorator ce a întreprins doua calatorii in jurul lumii (1815-1818 si 1823-1826).

Mexicanii numesc aceasta planta, probabil datorita aspectului tuberculilor “copita caprioarei” (pezufa de venado) /6/.  

Este cea mai rezistenta specie din gen, atat in cultura cat si in natura /IV/. Este si cea mai raspandita specie fiind gasita pe teritoriile statelor Coahuila, Queretaro, Zacatecus, San Luis Potosi, Nuevo Leon si Tamaulipas la altitudini de pana aproape de 2000 m. Plantele din statele mai nordice, Coahuila sau Nuevo Leon sunt ceva mai mici in dimensiuni si chiar cu flori mai palide sau mai albicioase la exteriorul petalelor. Dupa Backeberg este vorba de o varietate: A. kotschoubeyanus  v. macdowellii. Se pare ca numele de macdowellii i-a fost dat de Haage in onoarea unui mare  colectionar si colector de plante (?).

Specimenele mai sudice sunt mai mari putand ajunge la 10 -12 cm diametru. Intre acestea, unele plante, aflate preponderent pe teritoriul statului Queretaro, au se pare o suprafata a tuberculilor mult mai rugoasa si sunt acceptate de unii specialisti ca: A. kotschoubeyanus v. elephantidens /III, IV/.

Pe teritoriul statului Tamaulipas, intr-o singura locatie, langa Tula, se gaseste o alta varietate consemnata de Backeberg: A. kotschoubeyanus v. albiflorus, denumita astfel dupa culoarea florii.

Inmultirea se face numai prin seminte desi se pare ca la varste apreciabile, 15-20 ani, plantele pot lastari. Plantele tinere cresc destul de repede, dupa cca 5 ani putand da nastere primelor flori. In primii doi ani de viata rata mortalitatii este destul de mare, producandu-se aparent mai des prin uscarea plantei decat printr-un atac al unor fungi sau insecte. Cresterea partii aeriene a plantei este mai pronutata abia dupa ce se dezvolta radacina, stadiu in care diametrul plantei se poate mari cu pana la 1 cm pe an /IV/.

A. kotschoubeyanus  v. macdowellii din imagine a fost obtinuta din seminte Mesa Garden nr. catalog 31.8, semanate in 2000. Planta a fost primita in 2002 la vasta de 2 ani, iar prima floare, in imagine, a apărut la varsta de 5,5 ani. Diametrul plantei este 3 cm.

Sinonime /4/:

  • Anhalonium kotschoubeyanum (Lemaire 1842)
  • Ariocarpus kotschobeyanus (Lemaire 1842) Schumann 1898
  • Roseocactus kotschoubeyanus (Lemaire 1842) Berger 1925
Ariocarpus
agavoides

Habitat Tula, Tamapaulis, Mexico
Source I Sipoteanu
Age
Remarks
Photos date 11.10.08

Ariocarpus
agavoides

Habitat Tula, Tamapaulis, Mexico
Source cactus-art.biz
Age
Remarks
Photos date 09.10.08

Ariocarpus
agavoides

Habitat Tula, Tamapaulis, Mexico
Source cactus-art.biz
Age
Remarks
Photos date 10.06.06

Ariocarpus
kotschoubeyanus

v.
macdowellii
Habitat
Coahuila, Mexico
Source seed M.G 31.8/2000
Age 5,5 years
Remarks first bud
Photos date 05.11.05

Ariocarpus kotschoubeyanus v.macdowellii
Habitat Coahuila, Mexico
Source seed M.G 31.8/2000
Age 5,5 years
Remarks first flower
Photos date 06.11.05

Ariocarpus kotschoubeyanus v.macdowellii
Habitat Coahuila, Mexico
Source seed M.G 31.8/2000
Age 5,5 years
Remarks first flower
Photos date 06.11.05

 

Acanthocalycium
Astrophytum
Aporocactus Epithelantha
Ariocarpus Turbinicarpus
 

Home Page

Photo Gallery

About Genera

Grafted Cacti

Other Plants

Roots
Fruits
Seeds
Interfacing Subjects
Bibliography
     
 

Page created and maintained by

 
 
Valentin Posea
 
 
E-mail: valentinposea@yahoo.co.uk